Discutam cu ceva timp în urmă cu un prieten de la Slatina şi printre alte schimburi de păreri îmi spunea că din surse de la cosiliul judeţean,a aflat că se va construi o autostradă Bucureşti-Craiova. Nimic deosebit pînă aici. Dar această autostradă nu va trece nici prin Slatina nici nu va face jonctiunea cu A1 la Piteşti.Va culege pe traseul său, marile metropole din sudul ţării, Caracal, Roşiori de Vede, Alexandria,Videle şi tot peisajul acela mirific de lanuri de grîu, porumb şi mărăcini. Am crezut că este o glumă, dar azi citesc în Capital un articol referitor exact despre ce-mi povestea prietenul meu. Nu ştiu ce argumente sunt în favoarea acestei autostrăzi dar pîna în acest moment în afară de influenţa unor oameni teleormăneni din vîrful politicii romaneşti nu văd.Dar poate sunt un pic răutăcios şi nu apreciez că Bucureştiul ar putea fi aprovizionat foarte rapid cu roşii şi castraveciori, dragavei şi praz sau pepeni de la Dăbulenii domnului Geoană, toate acestea într-un timp record încît nici roua să nu dispară după ele pînă cînd ajung la consumator. Să lăsăm gluma şi să privim un pic harta. Aceasta autostradă în cel mai fericit caz ar măsura peste 200 km, plus circa 60 km dacă visăm la podul de la Calafat, pentru a face legătura cu statele sud-europene. Piteşti -Craiova ar măsura un pic mai mult de 100 km. De fapt legătura Bucureşti-Craiova nu diferă prea mult ca distanţă, în oricare variantă, dar importanţa economică este incontestabilă pentru varianta via Slatina , Piteşti. Şi despre ce vorbim.Vorbim despre două mari centre, cu o industrie auto puternică ce ar trebui să beneficieze de o legătura de transport auto rapidă, gen autostradă sau cel puţin un drum cu patru benzi. Între industria orizontală a componentelor auto, dezvoltată în jurul producătorului Dacia-Renault la Piteşti şi cea dezvoltată în jurul fostei Daewoo, iar acum Ford la Craiova , o autostradă ar fi exact cum este aorta în organism. Această autostradă ar strînge prin capilare adiacente, alte localităţi producătoare de componente auto gen Costesti, Scorniceşti , Drăgăşani, Slatina si altele. Că tot veni vorba de Slatina, unde avem locată toată industria aluminiului romanesc, marele holding Pirelli cu fabrica de anvelope auto si cabluri electrice, Altur ce produce pistoane tot pentru industria auto, TMK -Artrom si alte industrii pentru care legăturile auto rapide ar fi importante. Nu o să fac un studiu amănunţit despre importanţa acestei legături dar se vede şi din avion că a face o autostrada printr-o zonă ce leagă localităţi cu un număr redus de locuitori, cu o economie aproape inexistentă, şi a evita să legi doua mari oraşe, centre puternic intredependente prin industriile lor este o mare idioţenie. Domnule Berceanu dacă si Caracalul a ajuns nod rutier de importanţa celui de la Piteşti sigur şi eu mai am timp să devin patriarh (chiar dacă nu sunt preot). Pe la televizor păreţi mai destupat la minte dar dacă o să văd autostrada pe la Caracal şi Roşiori în mandatul dumneavoastră sunteţi doar purtător de cap nu şi de creier. Aşa că dragi romani, investiţi-vă banii în căruţe şi cai, pentru a scurta distanţele dintre localităţi, mergînd pe cîmp în linie dreaptă şi veţi fi mai cîştigaţi decît să mai alimentaţi bugetul statului cu bani, iar această administraţie să-şi bată joc de ei. Şi-n plus sunt ecologice.
21
2009
CRIN ANTONESCU UN SIMBOL?
Nu prea mai speram să văd un congres al unui partid romanesc după decembrie 89, după toată mocirla politică de pîna acum, care să decurgă într-o asemenea atmosferă. Da, congresul PNL pentru alegerea unei noi conduceri, mi-a renăscut speranţa şi în acelaşi timp mi-a confirmat că se poate şi altfel. O atmosferă plină de distincţie şi fair-play. Fară urlete , ţipete, fară isterie politică în rîndul participanţilor. Discursuri politice civilizate şi cu privirea spre viitor. Aceste discursuri au reuşit să smulgă aplauze chiar competitorilor şi nu urlete, fluierături, cum ne obişnuisem să vedem la congresele altor partide, mai nou apărute pe eşicherul nostru politic post decembrist. Un discurs remarcabil al viitorului preşedinte PNL Crin Antonescu. Alegerea lui Crin Antonescu în fruntea PNL, mi-a confirmat credinţa că poţi reuşi în viaţă şi prin alte mijloace, altele decît cele cu care am fost obişnuiţi de către celelalte partide prezente pe scena politicii romaneşti după schimbările din decembrie 89. Fară să minţi pentru a-ţi denigra competitorii, fară să jigneşti pentru a umili pe cel care este de altă părere, fară să furi pentru ca apoi să corupi, să-ţi cumperi puterea şi influenţa, fară să ai în trecutul tău în complicitate cu acei păpuşari ce trag sforile prin dos, pentru a hotări numai ei ce urmeaza să se întîmple. Deci, se poate şi prin onestitate, inteligenţă, devotament, multă muncă şi un crez puternic în valorile acestui popor. Nu se poate ca seminţele acestor valori odată semănate să nu înflorească. Ar fi împotriva cursului natural dacă acest lucru nu s-ar mai întîmpla. Rămîne ca toţi cei care credem în aceste valori, să semănăm cît mai mult, ca apoi să le vedem fructificînd şi implicit societatea să culeagă roadele. Nu am uitat controversele si discuţiile, dintre actualul preşedinte PNL Crin Antonescu(prin anii 79-80,militari fiind,unde de fapt l-am cunoscut) si Cernat Florin sau Sergiu Tofan(in prezent profesor de istorie ,respectiv profesor universitar de filozofie,teologie) despre istoria mai recentă sau mai îndepărtată a acestui popor, sau despre doctrinele politice din istoria romanilor. Eram cu toţii tineri absovenţi de liceu şi viitori studenţi, fiecare din noi la specialităţile unde fusesem admişi în urma unui exigent examen. Chiar dacă ţara era sub doctrina comunistă nimic nu ne oprea , să nu discutăm despre ce este adevăr sau minciună în istoria noastră, fiecare cu argumentele sale. Tocmai acest lucru mă face să fiu încrezător, că acest partid are acum în fruntea sa un om care nu şi-a schimbat crezul doctrinar, chiar dacă de atunci au trecut aproape trei decenii, un om care de la un simplu membru, a urcat treptele ierarhice ale partidului pînă la virf iar traseismul politic este absent din comportamentul său. Este Crin Antonescu un simbol ? Da. Şi trebuie să rămînă un simbol pentru toţi tinerii acestei ţări, care doresc să-şi clădească viitorul prin propriile forţe şi să nu-şi dorească niciodată statutul de asistaţi sociali. Liberalismul modern le oferă şansa la o viaţă demnă şi prosperă. Acum o altă întrebare mă frămîntă pentru viitor: Să fie oare Crin ca purtător al numelui ANTONESCU, romanul care va face din nou istorie pentru acest popor ?