Apr
15
2009
2

ABERAŢIILE IMPOZITULUI FORFETAR

Nu vreau să analizez oportunitatea modificării Codului Fiscal ci doar maniera cum a fost gîndită şi cîte principii fiscale şi de drept încalcă flagrant această ordonanţă.

Din nota de fundamentare a guvernului aflăm următoarele:

’’Din analizele efectuate de Ministerul Finanţelor Publice rezultă că, la nivelul anului 2007, din cei 617.525 de contribuabili persoane juridice, 2.000 asigură peste 85% dintre veniturile publice. Numărul societăţilor care au declarat pierderi la nivelul anului 2007 a fost de 242.106 (39,2% din numărul total al societăţilor înregistrate), în condiţiile în care cifra de afaceri a acestor intreprinderi se ridică la nivelul de 134 miliarde lei. Avand în vedere volatilitatea ridicată a bazei de impozitare pentru impozitul pe profit se impun o serie de măsuri de limitare, care să asigure un sistem fiscal echitabil şi corect pentru toată lumea. Statul nu trebuie sa încurajeze comportamentul de tip “free rider” (obţinerea beneficiului fară a achita plata preţului acelui beneficiu). În acest sens, se are în vedere înlocuirea bazei impozabile volatile cu o bază impozabilă certă care să asigure un tratament echitabil şi corect pentru toţi’’.

Analizînd cu atenţie textul, iniţiatorul concluzionează că toţi cei 242106 agenţi economici sunt hoţi, văduvind statul de impozitul pe profit. În consecinţă principiul nevinovăţiei şi al bunei credinţe nu există. Domnilor nicăieri si niciodată acuzatul nu trebuie să-şi dovedească nevinovăţia ci acuzatorul trebuie să probeze vinovăţia (în cazul de faţă frauda fiscală). Pentru dumneavoastră acest principiu este inexistent, şi nu mă miră când văd în text exprimarea ’’pentru toata lumea’’. Elevat termen juridic! E normal, la felul cum gîndiţi, agenţii economici pentru dumneavoastră sunt ’’toată lumea’’. Aţi analizat dacă aceşti agenţi economici, poate au plătit sute de milioane reprezentînd alte taxe şi impozite ducîndu-i în situaţia de neprofitabilitate (cas, asig. de sănătate, şomaj,etc) ? Nu faceţi vorbire în această notă despre aşa ceva.

Articolul 3 litera „a” din Codul Fiscal spune „neutralitatea masurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori…..” Aceasta este neutralitate când agenţi economici în care statul are participaţii importante, sau chiar este singurul acţionar, au restanţe la buget de mii de miliarde? Nu vreau sa le mai reamintesc că le ştiţi destul de bine. Care este diferenţa între un agent economic care nu reuşeşte să facă profit şi statul care administrează afaceri cu pierderi ? Pe logica aceasta şi acolo se fură, dacă la cifre de afaceri de miliarde de euro nu se realizează profit.

Articolul 4 aliniatul (1) din Codul Fiscal spune: „prezentul cod se modifică şi se completează numai prin lege, promovată, de regula, cu 6 luni inainte de data intrării în vigoare a acesteia”. Singurul cuvînt din acest articol care nu vă permite să aplicaţi această modificare fiscală cu data de 01 mai 2009 este „promovată”, care în această frază nu poate avea alt înţeles decît „a înainta, a susţine”(vezi dex). Mai mult decît acest aliniat, este următorul, aliniatul (2) în care se precizează „orice modificare sau completare la prezentul cod intra în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege”.Textul acestui aliniat este imperativ, neinterpretabil şi nefiind abrogat sau modificat, este în contradicţie totală cu data de 01 mai 2009, data intrării în vigoare a noi ordonanţe. În consecinţă toţi cei care nu vor aplica prevederile ordonanţei, nu vor putea fi pedepsiţi, tocmai datorită nerespectării legii chiar de către iniţiatorul ordonanţei.

Tot  din nota de fundamentare trebuie să reţinem următoarea exprimare : „sistem fiscal echitabil şi corect” şi să le coroborăm cu o decizie  a Curţii Constituţionale (3/1994) care spune, trebuie avute in vedere prevederile art.53 alin.(2) din Constituţie, potrivit cărora ,,Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale”. Prin urmare, fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proportională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetaţeni”.(art 56 din 2003).

Despre ce corectitudine şi echitabilitate vorbim? Domnilor guvernanţi aceasta este echitate? Care este echitatea între cel cu o cifra de afaceri de 49999 şi cel cu 50001 ? Un agent economic să plătească 4,23% iar altul 0,033%. Dacă pentru dumneavoastră 4,23%=0.033% atunci sigur aţi fost corigenţi, tot timpul la aritmetică, nu aţi promovat nici clasele primare. Ce facem cu preţurile produselor când doi agenţi economici au acelaşi obiect de activitate, (fabrică acelaşi produs),joacă în aceeaşi piaţă numai că unul are o piaţă de desfacere mai mare şi va plăti sa zicem 1,51% iar celalalt 4,23%.Dar ambii au rolul lor definit în piaţă. Se poate vorbi de un tratament egal sau intrăm într-o competiţie inegală creată chiar de cei care trebuie să reglementeze şi să vegheze la concurenţa din piaţă? Nu m-ar mira ca şi cei care au activitatea suspendată temporar, deci au venituri 0 sa fie obligaţi să plătească 2200 lei pentru ca se încadrează în tranşa 0-52000 lei (în istorie mai avem exemple, cu numărul de  angajaţi  la o microintreprindere, 0-9, în prima variantă). Dacă lucrurile vor ieşi mai prost, după această ordonanţă, vă asumaţi domnilor guvernanţi răspunderea să vă depuneţi averile personale, să completaţi bugetul de stat? Concluzia mea este că prin această ordonanţă recunoaşteti deschis ca sunteţi incapabili să creaţi un climat economic riguros cu toate că dispuneţi de toate pîrghiile.Pot să vă prognozez exact ce va urma după această ordonanţă dar nu o s-o fac, pentru că vreau să vă văd în continuare minţind şi argumentînd nerealizările pe la toate televiziunile.

Scris de admin in: ECONOMIE |
Mar
23
2009
5

AUTOSTRADA FANTOMĂ

        Discutam cu ceva timp în urmă cu un prieten de la Slatina şi printre alte schimburi de păreri îmi spunea că din surse de la cosiliul judeţean,a aflat că se va construi o autostradă Bucureşti-Craiova. Nimic deosebit pînă aici. Dar această autostradă nu va trece nici prin Slatina nici nu va  face jonctiunea cu A1 la Piteşti.Va culege pe traseul său, marile metropole din sudul ţării, Caracal, Roşiori de Vede, Alexandria,Videle şi tot peisajul acela mirific de lanuri de grîu, porumb şi mărăcini. Am crezut că este o glumă, dar azi citesc în Capital un articol referitor exact despre ce-mi povestea prietenul meu. Nu ştiu ce argumente sunt  în favoarea acestei autostrăzi dar pîna în acest moment în afară de influenţa unor oameni  teleormăneni din vîrful politicii romaneşti nu văd.Dar poate sunt un pic răutăcios şi nu apreciez  că  Bucureştiul ar putea fi aprovizionat foarte rapid cu roşii şi castraveciori, dragavei şi praz sau pepeni de la Dăbulenii domnului Geoană, toate acestea  într-un timp record încît nici roua să nu dispară după ele pînă cînd ajung la consumator. Să lăsăm gluma şi să privim un pic harta. Aceasta autostradă în cel mai fericit caz ar măsura  peste 200 km, plus circa 60 km dacă visăm la podul de la Calafat, pentru a face  legătura cu statele  sud-europene. Piteşti -Craiova  ar măsura un pic mai mult de 100 km. De fapt legătura Bucureşti-Craiova nu diferă prea mult ca distanţă, în oricare variantă, dar importanţa economică este incontestabilă pentru varianta via  Slatina , Piteşti. Şi despre ce vorbim.Vorbim despre două mari centre, cu o industrie auto puternică ce ar trebui să beneficieze de o legătura de transport auto rapidă, gen autostradă sau cel puţin un drum cu patru benzi. Între industria orizontală  a componentelor auto, dezvoltată  în jurul producătorului Dacia-Renault la Piteşti şi cea dezvoltată în jurul fostei Daewoo, iar acum Ford la Craiova , o autostradă  ar fi exact cum este aorta în organism. Această autostradă ar strînge prin capilare adiacente, alte localităţi producătoare de componente auto gen Costesti, Scorniceşti , Drăgăşani, Slatina si altele. Că tot veni vorba de Slatina, unde avem locată toată industria aluminiului romanesc, marele holding Pirelli cu fabrica de anvelope auto si cabluri electrice, Altur ce produce pistoane tot pentru industria auto, TMK -Artrom si alte industrii pentru care legăturile auto rapide ar fi importante. Nu o să fac un studiu amănunţit despre importanţa acestei legături dar se vede şi din avion că a face o autostrada printr-o zonă ce leagă localităţi cu un număr redus de locuitori, cu o economie aproape inexistentă, şi a evita să legi doua mari oraşe, centre puternic intredependente prin industriile lor este o mare idioţenie. Domnule Berceanu dacă si Caracalul a ajuns  nod rutier de importanţa celui de la Piteşti sigur şi eu mai am timp să devin patriarh (chiar dacă nu sunt preot). Pe la televizor păreţi mai destupat la minte dar dacă o să văd autostrada pe la Caracal şi Roşiori  în mandatul dumneavoastră sunteţi doar purtător de cap nu şi de creier. Aşa că dragi romani, investiţi-vă banii în căruţe şi cai, pentru a scurta distanţele dintre localităţi, mergînd pe cîmp în linie dreaptă şi veţi fi mai cîştigaţi decît să mai alimentaţi bugetul statului cu bani, iar această administraţie să-şi bată joc de ei. Şi-n plus sunt ecologice.

Scris de admin in: ECONOMIE |

Powered by WebCocktail